Evreii sărbătoresc mai multe festivaluri care provin din evenimente unice pentru istoria lor. Unul dintre festivalurile lor cele mai cunoscute este Paștele evreiesc. Evreii sărbătoresc această sărbătoare în memoria eliberării lor din sclavia Egiptului cu aproximativ 3500 de ani în urmă. Inregistrat in Exod, Paștele a culminat cele Zece Păgi asupra Faraonului și Egiptului. De Paște, Moise a instruit fiecare familie de israeliți să ucidă un miel și să-i picteze sângele pe tocurile ușii casei lor. Moartea ar fi atunci trece peste casa lor. Dar casele fără sânge de pe tocurile ușii l-ar vedea pe fiul cel mare murind.
Primul Paște a avut loc într-o anumită zi din calendarul evreiesc – 14 Nisan. Dumnezeu, prin Moise, le-a instruit pe evrei să sărbătorească această sărbătoare în fiecare an pe 14 Nisan. Acum, ca parte a culturii lor, evreii continuă să sărbătorească Paștele în fiecare 14 Nisan. Deoarece calendarul evreiesc antic este lunisolar, 14 Nisan se mișcă în calendarul modern, având loc cândva în martie – aprilie.
Isus de Paște
Ne-am uitat la Isus prin prisma lui evreiască, și trec prin fiecare zi din Săptămâna Patimilor sale. Ziua 6 a acelei săptămâni, vineri, a fost 14 Nisan – Paștele evreiesc. O mică trecere în revistă înainte de a acoperi evenimentele din acea vineri.
Când Iisus a intrat în Ierusalim duminică, ziua 1 în acea săptămână, el a stat în vârful muntelui Moriah, unde cu 2000 de ani mai devreme Avraam profetise că „va fi” un mare sacrificiu (timpul viitor).. Apoi, după intrarea sa, Isus a declarat:
31 Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară.
Ioan 12:31
„Lumea” se va învârti în jurul luptei care urma să aibă loc pe acel Munte, între el și Satana, „prințul acestei lumi”, care a intrat în Iuda în ziua 5 pentru a-l lovi pe Hristos.
Ultima cina
Vineri, Ziua 6 a Săptămânii Patimilor a început cu Isus împărtășind ultima sa cină cu ucenicii Săi. Credem că asta a fost joi seara. Dar, din moment ce ziua evreiască a început la apusul soarelui, vinerea lor a început în ceea ce noi am considera a fi joi seara. Iată o parte din discursul lui Isus la acea masă.
27 Apoi a luat un pahar, şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beţi toţi din el, 28 căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor.
Matei 26:27-28
Apoi a explicat prin exemplu și învățând cum să ne iubim unii pe alții și a vorbit despre marea dragoste a lui Dumnezeu pentru noi. Toate acestea sunt înregistrate aici din Evanghelie. După aceea, s-a rugat pentru toți adepții săi (citește aici).
În grădina Ghetsimani
Apoi, și-a început privegherea toată noaptea în Grădina Ghetsimeni, chiar în afara Ierusalimului.
Heinrich Hofmann, PD-US-a expirat, prin Wikimedia Commons
36 Atunci, Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, şi a zis ucenicilor: „Şedeţi aici până Mă voi duce acolo să Mă rog”. 37 A luat cu El pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedei şi a început să Se întristeze şi să Se mâhnească foarte tare. 38 Isus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu Mine”.
39 Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi S-a rugat, zicând: „Tată, dacă este cu putinţă, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu.”
40 Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind şi a zis lui Petru: „Ce, un ceas n-aţi putut să vegheaţi împreună cu Mine! 41 Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.”
42 S-a depărtat a doua oară şi S-a rugat, zicând: „Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta fără să-l beau, facă-se voia Ta!”
43 S-a întors iarăşi la ucenici şi i-a găsit dormind; pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. 44 I-a lăsat din nou, S-a depărtat şi S-a rugat a treia oară, zicând aceleaşi cuvinte.
45 Apoi a venit la ucenici şi le-a zis: „Dormiţi de acum şi odihniţi-vă! …Iată că a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mâinile păcătoşilor. 46 Sculaţi-vă, haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul.”
Matei 26:36-46
Ucenicii nu au putut sta treji și privegherea tocmai începuse! Apoi Evanghelia descrie cum l-a trădat Iuda.
Arestarea în Grădină
2 Iuda, vânzătorul, ştia şi el locul acela, pentru că Isus, de multe ori, Se adunase acolo cu ucenicii Lui. 3 Iuda deci a luat ceata ostaşilor şi pe aprozii trimişi de preoţii cei mai de seamă şi de farisei şi a venit acolo cu felinare, cu făclii şi cu arme.
4 Isus, care ştia tot ce avea să I se întâmple, a mers spre ei şi le-a zis: „Pe cine căutaţi?”
5 Ei I-au răspuns: „Pe Isus din Nazaret!” Isus le-a zis: „Eu sunt!” Iuda, vânzătorul, era şi el cu ei.
6 Când le-a zis Isus: „Eu sunt”, ei s-au dat înapoi şi au căzut la pământ.
7 El i-a întrebat din nou: „Pe cine căutaţi?” „Pe Isus din Nazaret”, I-au zis ei.
8 Isus a răspuns: „V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă căutaţi pe Mine, lăsaţi pe aceştia să se ducă.” 9 A zis lucrul acesta ca să se împlinească vorba pe care o spusese: „N-am pierdut pe niciunul din aceia pe care Mi i-ai dat”.
10 Simon Petru, care avea o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea dreaptă. Robul acela se numea Malhu.
11 Isus a zis lui Petru: „Bagă-ţi sabia în teacă. Nu voi bea paharulpe care Mi l-a dat Tatăl să-l beau?”
12 Ceata ostaşilor, căpitanul lor şi aprozii iudeilor au prins deci pe Isus şi L-au legat. 13 L-au dus întâi la Ana, căci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela.
Ioan 18:2-13
Isus se dusese în grădină să se roage. Acolo, Iuda a adus soldați să-l aresteze. Dacă suntem amenințați că vom fi arestați, am putea încerca să luptăm, să fugim sau să ne ascundem. Dar Isus nu a făcut nimic din acestea. A recunoscut că este persoana pe care o căutau. Mărturisirea lui clară („Eu sunt el”) i-a speriat pe soldați, așa că discipolii lui au scăpat. Isus s-a supus arestării și l-au dus la interogatoriu.
Primul Interogatoriu
Evanghelia relatează cum l-au interogat:
19 Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui şi despre învăţătura Lui.
20 Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe faţă; totdeauna am învăţat pe norod în sinagogă şi în Templu, unde se adună toţi iudeii, şi n-am spus nimic în ascuns. 21 Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia ştiu ce am spus.”
22 La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii care stăteau acolo a dat o palmă lui Isus şi a zis: „Aşa răspunzi marelui preot?”
23 Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău, dar, dacă am vorbit bine, de ce mă baţi?” 24 Ana L-a trimis legat la marele preot Caiafa.
Ioan 18:19-24
Așa că L-au trimis pe Isus la marele preot pentru un al doilea interogatoriu.
Al Doilea Interogatoriu
Acolo l-au interogat în fața tuturor liderilor. Evanghelia a consemnat și această a doua interogație:
53 Pe Isus L-au dus la marele preot, unde s-au adunat toţi preoţii cei mai de seamă, bătrânii şi cărturarii. 54 Petru L-a urmat de departe până în curtea marelui preot, a şezut jos împreună cu aprozii şi se încălzea la para focului.
55 Preoţii cei mai de seamă şi tot soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare, dar nu găseau niciuna. 56 Pentru că mulţi făceau mărturisiri mincinoase împotriva Lui, dar mărturisirile lor nu se potriveau.
57 Unii s-au sculat şi au făcut o mărturisire mincinoasă împotriva Lui şi au zis: 58 „Noi L-am auzit zicând: ‘Eu voi strica Templul acesta, făcut de mâini omeneşti, şi în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mâini omeneşti’.” 59 Nici chiar în privinţa aceasta nu se potrivea mărturisirea lor.
60 Atunci, marele preot s-a sculat în picioare în mijlocul adunării, a întrebat pe Isus şi I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceştia împotriva Ta?” 61 Isus tăcea şi nu răspundea nimic. Marele preot L-a întrebat iarăşi şi I-a zis: „Eşti Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?”
62 „Da, sunt”, i-a răspuns Isus. „Şi veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii şi venind pe norii cerului.”
63 Atunci, marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „Ce nevoie mai avem de martori?
64 Aţi auzit hula. Ce vi se pare?” Toţi L-au osândit să fie pedepsit cu moartea. 65 Şi unii au început să-L scuipe, să-I acopere faţa, să-L bată cu pumnii şi să-I zică: „Proroceşte!” Iar aprozii L-au primit în palme.
Marcu 14:53-65
Isus se numește „Fiul Omului” în acest schimb. Acesta este un titlu plin de sens profetic, pe care îl explorăm aici.
Cu toate acestea, liderii evrei L-au condamnat pe Isus la moarte. Dar din moment ce romanii i-au condus, numai guvernatorul roman putea aproba o execuție. Așa că l-au dus pe Isus la guvernatorul roman Ponțiu Pilat.
Iisus interogat de guvernatorul roman
11 Isus S-a înfăţişat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt”.
12 Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor. 13 Atunci, Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?” 14 Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, aşa că se mira foarte mult dregătorul.
15 La fiecare Praznic al Paştelor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemniţat, pe care-l voiau ei. 16 Pe atunci aveau un întemniţat vestit, numit Baraba. 17 Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l slobod? Pe Baraba sau pe Isus, care se numeşte Hristos?” 18 Căci ştia că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui.
19 Pe când sta Pilat pe scaun la judecată, nevastă-sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu neprihănitul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina lui”.
20 Preoţii cei mai de seamă şi bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare.
21 Dregătorul a luat cuvântul şi le-a zis: „Pe care din amândoi voiţi să vi-l slobozesc?” „Pe Baraba”, au răspuns ei.
22 Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit”, i-au răspuns cu toţii.
23 Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!”
24 Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea norodului şi a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!”
25 Şi tot norodul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri”.
26 Atunci, Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.
Matei 27:11-26
Răstignirea, moartea și îngroparea lui Isus
Evanghelia consemnează apoi detaliile crucificării lui Isus.
27 Ostaşii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu şi au adunat în jurul Lui toată ceata ostaşilor. 28 L-au dezbrăcat de hainele Lui şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, îşi băteau joc de El, şi ziceau: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!” 30 Şi scuipau asupra Lui şi luau trestia şi-L băteau în cap. 31 După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.
Matei 27:27-31
Răstignirea lui Isus
După Peter Paul Rubens , FAL, prin Wikimedia Commons
21 Au silit să ducă crucea lui Isus pe un trecător care se întorcea de la câmp, numit Simon din Cirene, tatăl lui Alexandru şi al lui Rufus. 22 Şi au adus pe Isus la locul numit Golgota, care, tălmăcit, înseamnă: „Locul căpăţânii”. 23 I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat. 24 După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei trăgând la sorţi, ca să ştie ce să ia fiecare.
25 Când L-au răstignit, era ceasul al treilea. 26 Deasupra Lui era scrisă vina Lui: „Împăratul iudeilor”.
27 Împreună cu El au răstignit doi tâlhari, unul la dreapta şi altul la stânga Lui. 28 Astfel s-a împlinit Scriptura, care zice: „A fost pus în numărul celor fărădelege”. 29 Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap şi ziceau: „Uă! Tu, care strici Templul şi-l zideşti la loc în trei zile, 30 mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi pogoară-Te de pe cruce!” 31 Tot astfel şi preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii, îşi băteau joc de El între ei şi ziceau: „Pe alţii i-a mântuit, şi pe Sine Însuşi nu Se poate mântui! 32 Hristosul, Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem!” Cei răstigniţi împreună cu El, de asemenea, îşi băteau joc de El.
Moartea lui Isus
33 La ceasul al şaselea, s-a făcut întuneric peste toată ţara până la ceasul al nouălea. 34 Şi în ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli, Eli, lama sabactani” care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”
35 Unii din cei ce stăteau acolo, când L-au auzit, ziceau: „Iată, cheamă pe Ilie!”
36 Şi unul din ei a alergat de a umplut un burete cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea, zicând: „Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să-L pogoare de pe cruce!”
37 Dar Isus a scos un strigăt tare şi Şi-a dat duhul.
38 Perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două de sus până jos. 39 Sutaşul, care sta în faţa lui Isus, când a văzut că Şi-a dat astfel duhul, a zis: „Cu adevărat, Omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!”
Marcu 15:21-39
„Străpuns” în partea lui
Evanghelia după Ioan consemnează un detaliu fascinant al crucificării. Acesta afirmă:
31 De frică să nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului – căci era ziua Pregătirii, şi ziua aceea de Sabat era o zi mare –, iudeii au rugat pe Pilat să zdrobească fluierele picioarelor celor răstigniţi şi să fie luaţi de pe cruce. 32 Ostaşii au venit deci şi au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi, apoi pe ale celuilalt care fusese răstignit împreună cu El. 33 Când au venit la Isus şi au văzut că murise, nu I-au zdrobit fluierele picioarelor, 34 ci unul din ostaşi I-a străpuns coasta cu o suliţă, şi îndată a ieşit din ea sânge şi apă. 35 Faptul acesta este adeverit de cel ce l-a văzut; mărturia lui este adevărată şi el ştie că spune adevărul, pentru ca şi voi să credeţi.
Ioan 19:31-35
Ioan i-a văzut pe soldații romani străpungând partea lui Isus cu o suliță. A ieșit sânge și apă separate, ceea ce indică faptul că a murit de insuficiență cardiacă.
Înmormântarea lui Isus
Evanghelia consemnează evenimentul final din acea zi – înmormântarea lui.
57 Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Isus. 58 El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59 Iosif a luat trupul, l-a înfăşurat într-o pânză curată de in 60 şi l-a pus într-un mormânt nou al lui însuşi, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormântului şi a plecat. 61 Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi şedeau în faţa mormântului.
Matei 27:57-61
Ziua 6 – Vinerea Mare
Fiecare zi din calendarul evreiesc începea la apusul soarelui. Așa că ziua a șasea a început cu Isus împărtășind ultima sa cină cu ucenicii săi. Până la sfârșitul acelei zile, el fusese arestat, judecat de multe ori pe parcursul nopții, răstignit, străpuns cu o suliță și îngropat. Durerea, întristarea, umilința și moartea au marcat această zi și astfel oamenii își amintesc de ea într-o contemplație solemnă. Dar această zi se numește „Vinerea Mare”. Dar cum poate fi numită vreodată „bună” o zi de trădare, tortură și moarte? Primim un indiciu în Psalmul 22, scris cu 1000 de ani înaintea lui Isus.
De ce Vinerea Mare și nu „Vinerea rea”?
A băut lui Isus „paharul” dat lui de Tatăl Său a mântuit lumea. A căzut pe 14 Nisan, la fel ca Ziua Paștelui, când mieii sacrificați au salvat oamenii de la moarte cu 1500 de ani înainte. Este aceeași zi în care evreii și-au adus aminte de eliberarea lor de la moarte. Momentul crucificării lui Isus a fost coordonat cu Paștele evreiesc. Acesta este motivul pentru care Paștele are loc foarte aproape de Vinerea Mare, cu variația explicată în nota de subsol de mai jos[I]
Semnul de pe Muntele Moriah la Paște
Locația răstignirii sale a fost pe Muntele Moria, chiar în afara porților Ierusalimului. Acesta a fost locul în care cu 2000 de ani înainte, un miel îl înlocuise pe Isaac când Avraam l-a oferit lui Dumnezeu. Răstignirea lui Isus coordonează atât de clar după dată la mieii sacrificaţi de Paşte şi după locație mielului jertfit pentru Isaac. Acesta este un semn că răstignirea lui Isus formează centrul planului lui Dumnezeu. Nu este o credință fără minte să crezi asta, ci pur și simplu permite acestor fapte istorice să spună semnificația lor. Graficul pentru Vineri, Ziua 6 a Săptămânii Patimilor arată această coordonare de-a lungul secolelor.
Relatările despre oameni se încheie cu moartea lor, dar nu despre Isus. Apoi a urmat Sabatul – ziua 7.
[I] Isus a fost răstignit la Paște, 14 Nisan din calendarul lunar evreiesc. Însă calendarul standard utilizat la nivel internațional este calendarul gregorian cu cele 365.24 zile pe an. Deci în 3rd În secolul e.n., oficialii bisericii au conceput o altă modalitate de a calcula Vinerea Mare și Paștele pentru acest calendar. Duminica Paștelui a fost stabilită pentru prima duminică după prima lună plină după echinocțiul din 21 martie. Deoarece lunile evreiești sunt lunare, 14 Nisan va ateriza întotdeauna pe lună plină. Cu metoda revizuită de calculare a datei de Paște, sărbătorile de Paște și de Paște sunt de obicei apropiate. Dar, în general, nu sunt în aceeași zi.