Apa vie la Marea Moartă

Pământul biblic al Israelului se află pe cel mai mare miraj din lume, dând o iluzie de viață acolo unde nu există. Acest lucru i-a forțat pe locuitorii ei să conducă în căutarea umană pentru acea substanță indispensabilă și dătătoare de viață – apa. De asemenea, oferă un fundal iluminator pentru unele dintre înțelepciunea, cele mai sălbatice speranțe și promisiunile extravagante din Biblie. Aceste promisiuni se extind asupra ta si, ofera o viata traita cu satisfactie. Dar pentru a vedea acest lucru trebuie să vedem ce au trebuit să învețe cei care trăiesc acolo din cauza asta.

Marea Moartă unică

Marea Moartă este cea mai proeminentă caracteristică geografică din țara Israelului. Este situat la cea mai joasă altitudine de pe pământ, la 431 m sub nivelul mării, în mijlocul unui deșert. Să ai un corp de apă atât de frumos și mare în mijlocul unui pământ uscat ar părea a fi cel mai norocos pentru locuitorii din jur. Cu toate acestea, cu un conținut de sare de 35%, este cel mai mare permanent hipersalină lac din lume. Prin urmare, nu susține viață – de unde și numele de Marea Moartă. Nu poți bea această apă. Chiar și introducerea unora în ochi și pe orice răni deschise provoacă iritații extreme.

Biblia menţionează pentru prima dată Marea Moartă în relatările despre Avraam acum vreo 4000 de ani. Marea Moartă a oferit fundalul tuturor scriitorilor, regilor și profeților care au urmat prin istoria biblică, la doar câteva mile de Ierusalim. Aceşti scriitori au folosit de apă, o necesitate pe viață sau pe moarte în acea regiune, pentru a ilustra adevăruri despre noi înșine. Au folosit apa ca temă pentru a ne extinde promisiunile.

Ieremia ne diagnostichează setea

Ieremia a trăit la sfârşitul lui perioada de Kings (600 î.Hr.), când corupția și răul s-au extins prin societatea israelită. Le-a denunţat relele, aceleaşi comune şi astăzi în societăţile noastre. Dar Ieremia și-a început mesajul cu aceasta.

¹³ Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, care nu ţin apă.

Ieremia 2:13

Ieremia a folosit apa ca metaforă pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine păcatul. El a declarat că erau ca niște oameni însetați care caută apă. Nu era nimic rău să-ți fie sete. Dar aveau nevoie să bea apă bună. Dumnezeu însuși era apa vie bună care le putea potoli setea. Totuși, în loc să vină la El pentru a-și potoli setea, israeliții s-au bazat pe alte surse, care se scurgeau, din care să bea. Dar cisternele lor sparte nu ar reține apă pe termen lung și, astfel, i-ar lăsa și mai însetați.

Cu alte cuvinte, păcatul lor, în toate formele sale multiple, ar putea fi rezumat ca îndreptarea către alte lucruri în afară de Dumnezeu pentru a le satisface setea. Dar aceste alte lucruri nu le-ar putea potoli setea, așa cum nu se poate baza pe un pahar care curge pentru a oferi o răcoare continuă. La urma urmei, în urmăririle lor goale, israeliții au rămas însetați. Au rămas ținând doar cisternele sparte – adică toate problemele și dificultățile cauzate de păcatele lor. Solomon, cel mai bogat și mai de succes persoană din toată istoria, a detaliat, în moduri magistrale, urmărirea pe care a întreprins-o pentru a-și potoli setea.

Oameni însetați într-o mare de surse de apă proaste

Acest lucru este valabil și pentru noi astăzi, în epoca noastră a bogăției, a distracției, a împlinirii de sine și a plăcerii. Societatea modernă este de departe cea mai bogată, cel mai bine educat, cel mai-călătorit, distrați, condus de fericire și avansat din punct de vedere tehnologic la orice vârstă. Ne întoarcem cu ușurință la acestea și la alte lucruri ale epocii noastre: pornografie, relații ilicite, droguri, alcool, lăcomie, bani, furie, gelozie. Sperăm că poate acestea ne vor satisface setea. Dar, cum Marea Moartă este un miraj, ținând doar moarte sterilă, chiar dacă de departe pare ca o apă dulce, acestea sunt și miraje. Ei nu pot potoli setea într-un mod durabil și vor duce doar la moarte.

Avertismentul lui Ieremia și cronicile lui Solomon ar trebui să ne provoace să punem noi înșine câteva întrebări sincere.

• De ce în epoca noastră modernă, cu atât de mult, ne luptăm cu depresia, sinuciderea, obezitatea, divorțul, gelozia, invidia, ura și pornografia?
• Ce „cisterne” folosești pentru a-ți potoli setea? Rețin „apa”?
• Crezi că vei primi vreodată suficient pentru a-ți satisface setea? Dacă Setea lui Solomon nu a putut fi potolită cu tot ce a obținut, cum vei face?

Isus a învățat despre aceleași întrebări, promițând că ne va potoli setea. A făcut asta pretinzând că reprezintă Israelul, cu concluzia noastră aici. Promisiunea sa cu privire la apă iese în evidență în special, deoarece observăm că națiunea Israel este lider mondial în tehnologia apei. Cei doi Israeli oferă apă, deși de feluri diferite, unei lumi însetate.

Israelul oferă ape grozave lumii

Din cauza condițiilor lor aride, Israelienii au trebuit să devină lideri mondiali în tehnologia apei, vitale pentru supraviețuirea lor națională. Ei au dezvoltat și construit instalații de desalinizare a apei cu osmoză inversă, la scară industrială și lider la nivel mondial, care convertesc apa de mare în apă potabilă. Această tehnologie este eficientă din punct de vedere energetic și mai puțin costisitoare decât alte metode de desalinizare, care evaporă apa. Israelul are cinci astfel de fabrici de desalinizare care o oferă atât de multă apă de băut încât acum poate umple Marea Galileii cu apă potabilă. Țările din Orientul Mijlociu semnează acorduri cu Israelul, astfel încât această tehnologie a apei să poată fi dezvoltată pentru ele.

O alta Tehnologia israeliană poate genera apă potabilă din umiditatea din aer. Începută prin a ajuta armatele să furnizeze apă potabilă trupelor, tehnologia a fost extinsă pentru a potoli „setea globală”. Producătorul auto Ford a adăugat recent această tehnologie la unele dintre ele, astfel încât să puteți bea ceva în timp ce conduci. Acid de suc, care vinde cartușe C02 cu kituri pentru carbonizarea apei potabile, are o distribuție globală care vă permite să vă „făceți drumul către apa spumanta”.

Într-adevăr acest pământ arid cu ei Mort Marea a devenit cel mai important lider al lumii în potolirea setei of il lume.

Israelul oferă lumii apă vie

Este fascinant atunci că celălalt Israel, Isus, oferă și apă – Apa Vie – lumii. Cu il pe fundalul diagnosticului lui Ieremia cu privire la setea noastră, luați în considerare această conversație înregistrată în Evanghelie.

Isus vorbește cu o femeie samariteancă

4 Domnul a aflat că fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan. ² Însă Isus nu boteza El Însuşi, ci ucenicii Lui. ³ Atunci a părăsit Iudeea şi S-a întors în Galileea. 

⁴ Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria, ⁵ a ajuns lângă o cetate din ţinutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care-l dăduse Iacov fiului său Iosif. ⁶ Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, şedea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al şaselea. 

⁷ A venit o femeie din Samaria să scoată apă. „Dă-Mi să beau”, i-a zis Isus. ⁸ Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de ale mâncării. 

⁹ Femeia samariteancă I-a zis: „Cum Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?” Iudeii, în adevăr, n-au legături cu samaritenii. 

¹⁰ Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi cine este Cel ce-ţi zice: ‘Dă-Mi să beau!’ tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie.” 

¹¹ „Doamne”, I-a zis femeia, „n-ai cu ce să scoţi apă, şi fântâna este adâncă, de unde ai putea să ai dar această apă vie? ¹² Eşti Tu oare mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta şi a băut din ea el însuşi şi feciorii lui şi vitele lui?” 

¹³ Isus i-a răspuns: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăşi sete. ¹⁴ Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu în veac nu-i va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa veşnică.” 

¹⁵ „Doamne”, I-a zis femeia, „dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin până aici să scot”. 

¹⁶ „Du-te”, i-a zis Isus, „de cheamă pe bărbatul tău şi vino aici”. 

¹⁷ Femeia I-a răspuns: „N-am bărbat”. Isus i-a zis: „Bine ai zis că n-ai bărbat. ¹⁸ Pentru că cinci bărbaţi ai avut, şi acela pe care-l ai acum nu-ţi este bărbat. Aici ai spus adevărul.” 

¹⁹ „Doamne”, I-a zis femeia, „văd că eşti proroc. ²⁰ Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta, şi voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.” 

²¹ „Femeie”, i-a zis Isus, „crede-Mă că vine ceasul când nu vă veţi închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim. ²² Voi vă închinaţi la ce nu cunoaşteţi, noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci mântuirea vine de la iudei. ²³ Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl. ²⁴ Dumnezeu este Duh, şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.” 

²⁵ „Ştiu”, i-a zis femeia, „că are să vină Mesia (căruia I se zise Hristos); când va veni El, are să ne spună toate lucrurile”. 

²⁶ Isus i-a zis: „Eu, cel care vorbesc cu tine, sunt Acela”.

²⁷ Atunci au venit ucenicii Lui şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuşi niciunul nu I-a zis: „Ce cauţi?” sau „Despre ce vorbeşti cu ea?” 

²⁸ Atunci, femeia şi-a lăsat găleata, s-a dus în cetate şi a zis oamenilor: ²⁹ „Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus tot ce am făcut. Nu cumva este acesta Hristosul?” ³⁰ Ei au ieşit din cetate şi veneau spre El. 

³¹ În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănânce şi ziceau: „Învăţătorule, mănâncă!” 

³² Dar El le-a zis: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoaşteţi”. 

³³ Ucenicii au început să-şi zică deci unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?” 

³⁴ Isus le-a zis: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui. ³⁵ Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni până la seceriş? Iată, Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii şi priviţi holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceriş. ³⁶ Cine seceră primeşte o plată şi strânge rod pentru viaţa veşnică, pentru ca şi cel ce seamănă şi cel ce seceră să se bucure în acelaşi timp. ³⁷ Căci, în această privinţă, este adevărată zicerea: ‘Unul seamănă, iar altul seceră’. ³⁸ Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi ostenit, alţii s-au ostenit, şi voi aţi intrat în osteneala lor.” 

³⁹ Mulţi samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina mărturiei femeii, care zicea: „Mi-a spus tot ce am făcut”. ⁴⁰ Când au venit samaritenii la El, L-au rugat să rămână la ei. Şi El a rămas acolo două zile. ⁴¹ Mult mai mulţi au crezut în El din pricina cuvintelor Lui. 

⁴² Şi ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înşine şi ştim că Acesta este în adevăr Hristosul, Mântuitorul lumii”.

Ioan 4:1-42

Isus a cerut-o de băut din două motive. În primul rând, îi era sete. Dar știa și că îi era sete, conform diagnosticului lui Ieremia. Ea credea că poate satisface această sete prin relații cu bărbații. Așa că avusese mai mulți soți și era cu un bărbat, soțul ei. Astfel, vecinii ei o considerau imorală. Așa se explică de ce plecase singură să ia apă la prânz. Femeile din sat nu o doreau cu ea când mergeau la fântână, în răcoarea dimineții, se înstrăinaseră de celelalte femei din sat.

Urmând exemplul lui Ieremia, Isus a folosit setea ca temă pentru ca ea să-și dea seama că a avut o sete profundă în viața ei – o sete care este potolită. El i-a declarat ei (și nouă) că numai el i-ar putea potoli în cele din urmă setea interioară.

A crede – a mărturisi în adevăr

Dar oferta lui Isus de „apă vie” a aruncat-o într-o criză. Când Isus i-a spus să-și ia soțul, el a provocat-o intenționat să recunoască și să recunoască rezervorul ei spart. A împins-o să mărturisească. Evităm asta cu orice preț! Preferăm să ne ascundem păcatele, sperând că nimeni nu va vedea. Sau raționalizăm, creând scuze pentru păcatele noastre, dar dacă vrem să experimentăm apa vie”, trebuie să fim sinceri și să ne recunoaștem „cisternele sparte”, deoarece Evanghelia promite că:

¹⁹ Pocăiţi-vă dar şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare

Faptele Apostolilor 3:19

Din acest motiv, Isus i-a spus femeii samaritece acea:

²⁴ Dumnezeu este Duh, şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.”

Ioan 4:24

Prin „adevăr” el însemna să fim sinceri cu privire la noi înșine, nu să încercăm să ne ascundem sau să ne scuzăm. greşit. minunat ştiri este că Dumnezeu „căută” și nu va îndepărta pe nimeni care cumcu această onestitate deschisă – no importanţă ce au băut.

Distragerea argumentelor religioase

Dar asta necesită o vulnerabilitate sinceră. Schimbarea subiectului de la noi înșine într-o dispută religioasă creează perfect acoperi pentru a ascunde. Lumea are întotdeauna multe dispute religioase în curs. In în ziua aceea a avut loc o dispută religioasă între samariteni și evrei cu privire la locul potrivit de cult. Îndreptând conversația către această dispută religioasă, ea spera să distragă atenția de la rezervorul ei care se scurgea. Acum se putea ascunde ei vulnerabilitate în spatele religiei.

Cât de ușor și natural facem același lucru – mai ales dacă avem o anumită afiliere religioasă. Apoi putem judeca cum greșesc alții sau cum suntem corecti. Putem ignora nevoia noastră de a fi sinceri al nostru sete.

Isus nu a urmat această dispută cu ea. El a insistat că onestitatea ei despre ea însăși în închinare a fost ceea ce contat. Ea ar putea veni înaintea lui Dumnezeu oriunde (din moment ce El este Duh). Dar ea avea nevoie de auto-realizare sinceră înainte de a putea primi „apa vie” a lui.

Decizia pe care trebuie să o luăm cu toții

Deci avea de luat o decizie importantă. Ar putea continua să se ascundă în spatele unei dispute religioase sau poate să-l părăsească. Dar ea a ales în cele din urmă să-și recunoască setea – să mărturisească. Ea nu s-a mai ascuns. In face aceasta a devenit o „credincioasă”. Mai făcuse ceremonii religioase, dar acum ea – și cei din satul ei – au devenit „credincioși”.

A deveni credincios nu înseamnă doar a fi de acord mental cu doctrina religioasă corectă – deși este important. Este despre a crede că promisiunea Sa de îndurare poate fi de încredere și, prin urmare, nu mai trebuie mușamaliza păcat. Aceasta este ce avea Avraam modelat pentru noi cu atâta timp în urmă – avea încredere într-o promisiune.

Întrebări vulnerabile de pus

Îți scuzi sau ascunzi setea? Îl ascunzi cu o practică religioasă devotată sau o dispută religioasă? Sau tu mărturisi? Ce te oprește să mărturisești înainte Creatorul nostru cisternele sparte provocând vinovăție și ruşine?

Deschiderea sinceră a femeii față de nevoia ei a condus-o la înțelegerea acesteia Isus ca „Mesia”. După ce a stat două zile, sătenii l-au înțeles ca „Mântuitorul lumii‘. ei realizat acea Isus care le-a dat Apa Vie trebuie să fie și Domnul Dumnezeu, pentru ca era scris:

¹³ Doamne, nădejdea lui Israel! Toţi cei ce Te părăsesc vor fi acoperiţi de ruşine.” „Cei ce se abat de la Mine vor fi scrişi pe pământ, căci părăsesc pe Domnul, izvorul de apă vie.”

Ieremia 17:13

PostScript – Mort Marea va prinde viață

Isus promite că astăzi ne va potoli setea interioară cu Apa Vie. La fel și Biblia promite asta unu zi în viitor, Marea Moartă, acea imagine mereu prezentă a stării noastre spirituale moarte, va:

⁸ El mi-a zis: „Apa aceasta curge spre ţinutul de răsărit, se pogoară în câmpie şi se varsă în mare şi, vărsându-se în mare, apele mării se vor vindeca. ⁹ Orice făptură vie, care se mişcă, va trăi pretutindeni pe unde va curge râul şi va fi o mulţime de peşti, căci pe oriunde va ajunge apa aceasta, apele se vor face sănătoase şi pretutindeni pe unde va ajunge râul acesta va fi viaţă. ¹⁰ Pescarii vor sta pe malurile lui, de la En-Ghedi până la En-Eglaim, şi vor întinde mrejele; vor fi peşti de felurite soiuri, ca peştii Mării celei Mari, şi vor fi foarte mulţi.

Ezechiel 47:8-10

Acest lucru se va întâmpla când

⁸ În ziua aceea, vor izvorî ape vii din Ierusalim şi vor curge jumătate spre marea de răsărit, jumătate spre marea de apus; aşa va fi şi vara, şi iarna. ⁹ Şi Domnul va fi împărat peste tot pământul. În ziua aceea, Domnul va fi singurul Domn şi Numele Lui va fi singurul Nume.

Zaharia 14:8-9

Biblia prevede că Hristos va reveni. Când o face, în Împărăția Lui, el va transforma Marea Moartă într-una plină de viață. Acea imagine a morții sterile nu va mai fi necesară atunci. Marea Moartă va imagina cu exactitate Apa Vie care curge din cei doi Israeli, atât națiunea, cât și Mesia ei.

Apoi îl vedem pe Isus învață despre investiții și o face cu convingeri contrarii.