Guru (गुरु) provine din „Gu” (întuneric) și „Ru” (lumină) în sanscrita sa originală. Un Guru învață să risipiți întunericul ignoranței prin lumina cunoașterii adevărate. Vorbind de pe țărmurile Galileii, Isus a exemplificat acest lucru prin predarea cu un asemenea impact încât s-a simțit chiar și 1900 de ani mai târziu și departe în India, prin influența sa asupra Mahatma Gandhi.
Gandhi și predica lui Isus de pe munte
În Anglia, la 1900 de ani după nașterea lui Iisus, un tânăr student la drept din India cunoscut acum ca Mahatma Gandhi (sau Mohandas Karamchand Gandhi) a primit o Biblie. Când a citit învățăturile lui Isus cunoscute sub numele de Predica de pe munte povestește el
„Predica de pe Munte care a mers direct la inima mea”.MK Gandhi, O autobiografie SAU Povestea experimentelor mele cu adevărul. 1927 p.63
Învățătura lui Isus despre „întoarcerea celuilalt obraz” a oferit lui Gandhi o perspectivă asupra conceptului antic hindus de non-rănire și non-ucidere. Gandhi a rafinat ulterior această învățătură în forță politică în Satyagraha, utilizarea de către el a non-violentei non-cooperării cu conducătorii britanici. Câteva decenii de satyagraha au dus la independența Indiei față de Marea Britanie, într-o manieră în mare măsură pașnică. Învățătura lui Isus a declanșat toate acestea.
Deci, ce a învățat Isus?
Predica lui Isus pe munte
După Iisus testarea diavolului a început să predea. Cel mai lung mesaj al său înregistrat în Evanghelii se numește Predica de pe munte. Citeste predică completă în timp ce elementele evidențiate sunt date aici. Apoi ne uităm înapoi la Moise pentru o perspectivă mai profundă.
Isus a învățat următoarele:
21 Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu ucizi; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii’. 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: ‘Prostule!’ va cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: ‘Nebunule’ va cădea sub pedeapsa focului gheenei.
23 Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă-ţi darul acolo înaintea altarului şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.
25 Caută de te împacă degrabă cu pârâşul tău, câtă vreme eşti cu el pe drum, ca nu cumva pârâşul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă. 26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.
Adulter
27 Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu preacurveşti’. 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească a şi preacurvit cu ea în inima lui. 29 Dacă, deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapădă-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.
Divorț
31 S-a zis iarăşi: ‘Oricine îşi va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărţire’. 32 Dar Eu vă spun că oricine îşi va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.
Jurăminte
33 Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu juri strâmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale’. 34 Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu; 35 nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru. 37 Felul vostru de vorbire să fie: ‘Da, da; nu, nu’; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.
Ochi pentru Ochi
38 Aţi auzit că s-a zis: ‘Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte’. 39 Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. 40 Oricui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa. 41 Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două. 42 Celui ce-ţi cere, dă-i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.
Dragoste pentru dușmani
43 Aţi auzit că s-a zis: ‘Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău’. 44 Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc, 45 ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. 46 Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii? 47 Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.
Matei 5:21-48
Predica de pe Munte dezvăluie Autoritatea
Isus a învățat cu forma „Ați auzit că s-a spus… dar eu vă spun…”. În această structură a citat mai întâi din Moise, iar apoi a extins domeniul de aplicare al comenzii la motive interioare, gânduri și cuvinte. Isus a învățat luând porunci stricte date prin Moise și le-a făcut chiar mult mai greu de făcut!
Dar ceea ce este remarcabil este modul în care a extins poruncile Legii lui Moise. A făcut-o pe baza propriei sale autorităţi. El a spus pur și simplu „Dar eu vă spun…” și cu asta a mărit sfera de aplicare a comenzii. Această autoritate pe care pur și simplu și-a asumat-o a fost ceea ce i-a lovit pe ascultătorii săi.
28 După ce a sfârşit Isus cuvântările acestea, noroadele au rămas uimite de învăţătura Lui; 29 căci El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor.
Matei 7:28-29
Isus a predat ca unul cu mare autoritate. Profeții biblici anteriori au transmis mesaje de la Dumnezeu oamenilor, dar aici a fost diferit. De ce ar putea Isus să învețe așa? Psalmul 2, unde „Hristos” a fost prevăzut pentru prima dată ca titlu, l-a descris pe Dumnezeu vorbind lui Hristos astfel
8 Cere-Mi, şi-Ţi voi da neamurile de moştenire
Psalmi 2:8
şi marginile pământului în stăpânire!
Dumnezeu a dat „lui Hristos” autoritate asupra națiunilor, până la marginile pământului. Deci, ca Hristos, Isus a pretins autoritatea de a preda așa cum a făcut el.
Profetul și predica de pe munte
De fapt, cu mult înainte, Moise prezisese venirea „Profetului”, care avea să fie unic prin felul în care predă. scrisese Moise
18 Le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un proroc ca tine, voi pune cuvintele Mele în gura lui şi el le va spune tot ce-i voi porunci Eu. 19 Şi dacă cineva nu va asculta de cuvintele Mele, pe care le va spune el în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteală.
Deuteronom 18:18-19
Învățănd așa cum a făcut, Isus și-a exercitat autoritatea ca Hristos și a împlinit profeția lui Moise despre viitorul profet care avea să învețe cu autoritatea „cuvintelor în gura” lui Dumnezeu. El a fost atât Hristos, cât și Profet.
Isus și Moise
De fapt, Isus a vrut să facă atât comparație, cât și contrast cu Moise prin întreaga manieră în care a rostit Predica de pe Munte. Pentru a ține această predică…
5 Când a văzut Isus noroadele, S-a suit pe munte şi, după ce a şezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El.
Matei 5:1
De ce a urcat Isus pe munte? Observați ce făcuse Moise pentru a primi Zece comandamente..
20 Domnul S-a pogorât pe Muntele Sinai, şi anume pe vârful muntelui. Domnul a chemat pe Moise pe vârful muntelui. Şi Moise s-a suit sus.
Exod 19:20
Moise „a urcat” pe munte pentru a primi cele Zece Porunci. Când Isus, de asemenea, „a urcat” pe munte, a luat rolul lui Moise. Acest lucru are sens pentru că Profetul cine avea să vină ar fi
18 Le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un proroc ca tine, voi pune cuvintele Mele în gura lui şi el le va spune tot ce-i voi porunci Eu.
Deuteronom 18:18
Profetul trebuia să fie ca Moise și, din moment ce Moise a urcat pe munte pentru a-și da învățătura, la fel a făcut și Isus.
Planul lui Dumnezeu demonstrat în Armonia și Unitatea sa
Aceasta arată o unitate în gândire și intenție care ajunge la peste o mie de ani. Doar o singură minte poate acoperi un interval de timp atât de lung – cea a lui Dumnezeu. Aceasta arată că acesta este planul Său. Planurile care provin de la oameni intră în conflict cu cele ale altor oameni. Priviți multitudinea de planuri politice și economice care se contrazic. Dar acest plan demonstrează o unitate și armonie care se întinde prin istorie – un indicator că Divinul a pus-o în mișcare.
Initierea unei noi ere pentru noi
Deși Isus și Moise se modelează reciproc în urcarea muntelui, cei care au primit învățăturile lor nu au făcut-o. Isus i-a pus pe ucenicii săi să vină chiar sus pe munte pentru a fi aproape de el când s-a așezat și a învățat. Dar când Moise a primit cele zece porunci…
21 Domnul a zis lui Moise: „Pogoară-te şi porunceşte poporului cu tot dinadinsul să nu dea buzna spre Domnul, ca să se uite, pentru ca nu cumva să piară un mare număr dintre ei. 22 Preoţii care se apropie de Domnul să se sfinţească şi ei, ca nu cumva să-i lovească Domnul cu moartea.”
Exod 19:21-22
Oamenii care au primit cele Zece Porunci nu au putut să se apropie de munte sub suferința morții, dar urmașii lui Isus puteau sta chiar cu el pe munte când el preda. Aceasta a demonstrat zorii unei noi ere, caracterizate prin apropierea de Dumnezeu, mai degrabă decât distanța de El. După cum explică Noul Testament
18 Căci prin El şi unii, şi alţii avem intrare la Tatăl, într-un Duh. 19 Aşadar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună-cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu,
Efeseni 2:18-19
Isus a arătat în modul în care ascultătorii săi stăteau cu el că acum se deschide calea pentru a deveni „membri ai casei Lui”.
Dar mesajul său a explicat și ce aștepta el de la „membrii gospodăriei sale”.
Tu și cu mine și Predica de pe Munte
Această Predică s-ar putea să te încurce. Cum poate cineva să trăiască aceste tipuri de porunci care se adresează inimilor noastre și motivelor noastre? Care a fost intenția lui Isus Hristos? Putem vedea răspunsul din propoziția sa finală.
48 Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.
Matei 5:48
Observați că aceasta este o comandă, nu o sugestie. El a cerut ca noi fii perfect!
De ce?
Pentru că Dumnezeu este desăvârșit și dacă vrem să fim membri ai familiei Lui, atunci nimic mai puțin decât perfect va fi de folos. Adesea ne gândim că poate pur și simplu fapte mai bune decât rele – asta va fi suficient. Dar dacă acesta ar fi cazul și Dumnezeu ne-ar lăsa să ne alăturăm casei Sale, am distruge perfecțiunea Casei Sale și am transforma-o în mizeria pe care o avem în această lume. Pofta, lăcomia, furia noastră sunt cele care ne distrug viețile aici astăzi. Dacă ne alăturăm Casei Sale încă sclave acelui poftă, lăcomie și furie, atunci acea Gospodărie va deveni rapid ca această lume – plină de probleme făcute de noi.
De fapt, o mare parte din învățătura lui Isus s-a concentrat mai degrabă pe inimile noastre interioare decât pe ceremonia exterioară. Gândiți-vă la modul în care, în altă parte, el se concentrează asupra inimii noastre interioare.
20 El le-a mai zis: „Ce iese din om, aceea spurcă pe om. 21 Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, 22 furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. 23 Toate aceste lucruri rele ies dinăuntru şi spurcă pe om.”
Marcu 7:20-23
O casă perfectă pentru noi
Deci, puritatea interioară perfectă este standardul necesar pentru casa Lui. Dumnezeu îi va lăsa pe cei „perfecți” să intre în casa lui perfectă. Dar asta ridică o problemă uriașă.
Cum vom intra în această gospodărie dacă nu suntem perfecți?
Imposibilitatea totală de a fi suficient de perfecți ne-ar putea face să disperăm.
Dar asta vrea el! Când disperăm de a fi vreodată suficient de buni, când încetăm să mai avem încredere în propriile merite, atunci devenim „săraci cu spiritul”. Iar Isus, începând toată această predică, a spus:
3 „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
Matei 5:3
Începutul înțelepciunii pentru noi este să nu respingem aceste învățături ca nefiind valabile pentru noi. Ei fac! Standardul este să “Fii perfect‘. Pe măsură ce lăsăm acel standard să intre și realizăm că nu suntem capabili de el, atunci putem fi gata să acceptăm ajutorul pe care vrea să-l dea, mai degrabă decât să depind de propriul nostru merit.
Acesta este pasul pe care ne împinge învățătura lui să facem. Pagina Următoare →, Îl vedem pe Isus demonstrând autoritatea pe care a asumat-o învățătura lui.