Skip to content

Omul neștiut dar promis, discret dar etern

Astăzi, în  timp ce scriam acest articol, m-a dus gândul la următoarea observație, cum anii în șir lumea s-a focalizat pe multiple campionate sportive. Fotbalul American (NFL) se îndreaptă aproape spre final în asa-zisul SuperBowl. Campionatul de hochei și baschet vor fi și ele la rândul lor puse în discuție. Și în toate aceste frământări, dramatice, a fanilor entuziasmați, din  America de Nord, se întâmplă mai mult decât atât, restul lumii pune în prim plan, Australia  Open Tennis Grad Slam. Dar, să nu uităm că mai este și fotbalul ( soccer) meciurile și campionatele.

Și ce este și mai interesant devine faptul că după ce toată atenția este adusa în prim plan, în următoarele șase luni totul să fie dat uitării. Și lumea care cu ceva timp în urmă ridica totul în slavi, dând note bune, vine acum și da totul uitării, îndreptățirea atenția spre un alt amuzament, campionat sau eveniment politic.

Am văzut de altfel în articolul precedent, că același tipar a fost folosit și în vremea lui Avraam. Este important și spectaculos competiția dar și realizarea, drama petrecută prin oamenii cu mai bine de 4000 de ani dar acum complet uitată. Solemna promisiune spusa printr-un om, complet uitata și totuși se întâmplă chiar și acum sub ochii noști. Eu doar observ ce se întâmplă, anume faptul că promisiunea lui Avraam cu mai bine de 4000 de ani este literal, istoric și verificabil adevărat. Ar trebui să înțelegem că prin Promisiunea lui Avraam se înțelege faptul că existenta lui Dumnezeu în Biblie este adevărată. Mai mult, prin faptul că Avraam a vorbit cu Dumnezeu de câteva ori, adică a vorbit cu Promisiunea lui Dumnezeu. Avraam (și cei care au călătorit cu el) au înțeles multe alte lucruri – ba chiar mai mult, dincolo de istorie, au înțeles ce este Eternitatea. Istoria lui Avraam nu a fost ”modernă” în vrun fel sau altul ,lucrurile s-au perindat cu repeziciune, precum campionatele sportive; omul neștiut a pus fundația pentru care înțelegem ce este cu adevărat eternitatea, asa că este bine să notăm asta.

Plângerea lui Avraam

Au trecut câțiva ani în viața lui Avraam după ce Promisiunea a fost făcută în Geneza 12 din Biblie. Avraam s-a mutat în Cannan (în Tara Promisă) în locul unde se află acum Israelul, asa cum S-a făcut promisiunea. O alta memorabila clipă este chiar a vieții lui Avraam, care este de fapt copilul – fiul promis, dar care nu se născuse încă! Să vedem ce a spus Avraam despre plângerea s-a:

1. După aceste întâmplări, cuvântul Domnului a vorbit lui Avram într-o vedenie și a zis: “Avrame, nu te teme; Eu sunt scutul tău și răsplata ta cea foarte mare.” 2. Avram a răspuns: “Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci mor fără copii; și moștenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.” 3. Și Avram a zis: “Iată că nu mi-ai dat sămânță, și slujitorul născut în casa mea va fi moștenitorul meu.” (Geneza 15: 1-3)

Promisiunea lui Dumnezeu

Avraam a mers prin Țara Promisă multă vreme și încă mai așteaptă ‘Națiunea Mare’ așa cum s-a promis prin el. Bietul Avraam era deja bătrân, ajunsese deja la vârsta de 85 de ani dar cu toate acestea se plânge lui Dumnezeu, că nu este împlinită Promisiunea. Avraam se lamentează astfel:

4. Atunci cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: “Nu el va fi moștenitorul tău, ci cel ce va ieși din tine, acela va fi moștenitorul tău.”   5. Și, după ce l-a dus afară, i-a zis: “Uită-te spre cer și numără stelele, dacă poți să le numeri.” Și i-a zis: “Așa va fi sămânța ta.” (Geneza 15: 4-5)

Dumnezeu a spus din nou foarte clar că totul va fii exact cum a Promis El, că oamenii vor fi mai mulți decât stelele pe cer – de fapt și mult mai mult decât atât.

Răspunsul lui Avraam: un efect etern

Mingea a fost de acuma din nou aruncata în curtea lui Avraam. Cum se poate răspunde din nou la acesta Promisiune? Ceea ce urmează putem găsi propriu-zis în Biblie și este una dintre cele mai importante propoziții din Biblie (de vreme ce este scris de mai multe ori). Se bazează clar pe fundație pentru a ne face să înțelegem și mai cu acuratețe Evanghelia, care vine să ne reveleze drumul spre Eternitate. Se scrie:

Avram a crezut pe Domnul, și Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire. (Geneza 15: 6)

În engleză în original se spune:

Abram believed the LORD, and he credited it to him as righteousness. (Genesis 15:6)

În traducere ”Domnul” devine pronume dar în limba romana în Biblie este tradus și mai bine folosit numele ”Dumnezeu”. Fără fanfara-dă,  un singur cuvânt într-o propoziție tradus greșit, poate duce la o alta conotație. În limba engleză este incomplet tradus ‘Lord’, nu și în limba română însă.

Semnificația este majora și clara, sămânța este chiar Eternitatea. De ce? Pentru că în această mică propoziție, Avraam a opținut ‘neprihănirea’.  Aceasta și numai aceasta este calitatea prin care putem să stăm înaintea lui Dumnezeu.

Analiza Problemei: Corupția

Din puntul de vedere a lui Dumnezeu, imaginea omului prin Dumnezeu a fost perfectă dar la un moment-dat a fost coruptă. Biblia este clară:

2. Domnul Se uită de la înălțimea cerurilor peste fiii oamenilor, să vadă de este vreunul care să aibă pricepere și care să caute pe Dumnezeu.  3. Dar toți s-au rătăcit, toți s-au dovedit niște netrebnici; nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. (Psalmul 14: 2-3)

Imaginea , ca sa înțelegem mai bine, o putem observa în cartea Pământul de Mijloc din carte lui J. R. R. Tolkien Frăția Inelului, unde elfi, dar care au fost corupți devenind orci. Saga Frăției Inelului este analoagă cu veriga-lipsă din Biblie. Rezultatul este faptul că devenim separați de Dreptatea lui Dumnezeu pentru că nu suntem neprihăniți. Corupția a fost începută prin lansarea cărții Minunata Lume Nouă (Aldous Huxley în 1932), fiind autonomă față de Dumnezeu și prin definiție ne fiind întotdeauna buna, ba mai mult, duce sigur spre futilitate și moarte. Dacă nu crezi, nu trebuie decât să urmărești știrile din ultimele 24 de ore ca să înțelegi și mai bine.

De fapt corupția este atât de mare încât ne repugnă chiar Dumnezeu, așa precum un șobolan mort și putrezit. Noua nu ne place să vedem asta. Șobolanul mort și mirositor ne repugnă și vrem să fim cât mai departe de el. Noi însă suntem departe de Făcătorul de Viață și vai cât de adevărate sunt vorbele lui Isaia:

Toți am ajuns ca niște necurați, și toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită. Toți suntem ofiliţi ca o frunză, și nelegiuirile noastre ne iau ca vântul. (Isaia 64: 6)

Avraam și Neprihănirea

Ceea ce Avraam și Dumnezeu au discutat, deși aproape șoptit și lesne a fi dat uitării, este declarația lui Avraam că, cuvintele spuse au fost acceptate ca ‘neprihănire’ – anume ca Dumnezeu și-a dat acordul. Dar ce a făcut Avraam ca ‘să capete’ neprihănire?  Încă odată, este foarte simplu, chiar dacă uităm ce a făcut Avraam, să nu uităm faptul ca el ‘a crezut’. Aste e totul?! Noi suntem puși la zid, imposibil să înțelegem că suntem corupți, așa cum ‘orc-ul’ și natura  și de aceea spun universal suntem tentați (prin multe milenii) să încercăm religii sofisticate și dificile, eforturi, eticul, discipoli asceți, învățături, sisteme de merit etc., – pentru a fi neprihăniți. Dar acest om, Avraam, a căpătat premiul neprihănirii, numai prin faptul că a ‘crezut’.

Dar ce înseamnă asta? Și ce conotație are acest cuvânt neprihănit pentru mine și tine? Aceasta este cheia defapt, și acest lucru îl vom vedea în articolul ce urmează.