Povestea de Crăciun din Evanghelii

Matei 1: 18-25

Naşterea lui Isus Cristos

18 Iată însă cum a avut loc naşterea lui Isus Cristos: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif, dar înainte ca ei să locuiască împreună, ea a rămas însărcinată de la Duhul Sfânt. 19 Iosif însă, soţul ei, era un om drept şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii. De aceea el şi-a propus s-o părăsească pe ascuns[c].

20 Dar în timp ce se gândea el la aceste lucruri, iată că un înger al Domnului i s-a arătat în vis şi i-a zis: „Iosif, fiu al lui David, nu te teme s-o iei pe Maria de soţie, căci ce s-a conceput în ea este de la Duhul Sfânt! 21 Ea va naşte un Fiu, Căruia Îi vei pune numele Isus[d], pentru că El Îşi va mântui poporul de păcatele lui!“

22 Toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească ceea ce a spus Domnul prin profetul care zice: 23 „Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi Îi vor pune numele Emanuel“[e], nume care, tradus, înseamnă „Dumnezeu este cu noi“.

24 Când s-a trezit din somn, Iosif a făcut aşa cum i-a poruncit îngerul Domnului. A luat-o pe Maria de soţie, 25 dar n-a cunoscut-o până când ea nu a dat naştere unui Fiu. Iar el I-a pus numele Isus.

Luca 2: 1-38 – Naşterea lui Isus

În zilele acelea, a ieşit un decret de la Cezar[a] Augustus[b] să se înscrie[c] toată lumea[d]. Acest recensământ s-a făcut pentru prima oară în timp ce[e] în Siria[f] era guvernator Quirinius[g]. Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.

Iosif a plecat şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, înspre Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem,[h] pentru că era din casa şi spiţa lui David, ca să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. În timp ce se aflau acolo, s-a împlinit vremea ca ea să nască. Şi L-a născut pe Fiul ei cel întâi născut. Ea L-a înfăşat şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în odaia de găzduire nu era loc pentru ei.

Vestea bună adusă păstorilor

În ţinutul acela erau nişte păstori care rămăseseră afară, pe câmp, şi stăteau de pază în timpul nopţii în jurul turmei lor. Un înger al Domnului a apărut înaintea lor şi slava Domnului a strălucit în jurul lor. Ei s-au speriat foarte tare. 10 Îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi, pentru că iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul: 11 astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, Care este Cristos[i], Domnul! 12 Iată care va fi semnul pentru voi: veţi găsi un Copil nou-născut, înfăşat şi culcat într-o iesle.“

13 Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudându-L pe Dumnezeu şi zicând:

14 „Slavă lui Dumnezeu în înălţimi[j]
    şi pace pe pământ,
        între oamenii peste care se odihneşte bunăvoinţa Lui!“

15 După ce îngerii s-au întors de la ei în ceruri, păstorii şi-au zis unii altora: „Să mergem acum la Betleem şi să vedem lucrul acesta care s-a întâmplat şi pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut!“ 16 S-au dus repede şi i-au găsit pe Maria, pe Iosif şi Copilul culcat în iesle. 17 Când i-au văzut, le-au făcut cunoscut ceea ce li se spusese despre Acest Copil. 18 Toţi cei ce i-au auzit, s-au mirat de ceea ce le-au spus păstorii. 19 Maria, însă, păstra toate aceste cuvinte şi cugeta la ele în inima ei. 20 Apoi păstorii s-au întors slăvindu-L şi lăudându-L pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le-au auzit şi le-au văzut şi care erau întocmai cum li se spusese.

21 Când a venit ziua a opta, în care Copilul trebuia circumcis,[k] I-au pus numele Isus[l], nume pe care îl spusese îngerul înainte ca El să fi fost conceput în pântece.

Isus este prezentat la Templu. Simeon şi Ana

22 Şi când s-au împlinit zilele pentru curăţirea lor, poruncită în Legea lui Moise,[m] L-au dus la Ierusalim ca să-L înfăţişeze înaintea Domnului, 23 aşa cum este scris în Legea Domnului: „Orice întâi născut, care este băiat,[n] să fie pus deoparte pentru Domnul“,[o] 24 şi ca să aducă jertfă, aşa cum este spus în Legea Domnului: „O pereche de turturele sau doi pui de porumbel.“[p]

25 Şi iată că în Ierusalim era un om pe care-l chema Simeon. Acest om era drept şi evlavios. El aştepta mângâierea[q] lui Israel şi Duhul Sfânt era peste el. 26 Duhul Sfânt îi făcuse cunoscut că nu va vedea moartea înainte de a-L vedea pe Cristosul Domnului. 27 Călăuzit de Duhul, el a venit în Templu. Când părinţii L-au adus înăuntru pe Copilul Isus, ca să împlinească cu privire la El obiceiul Legii, 28 Simeon L-a luat în braţe, L-a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:

29 „Acum, Stăpâne, eliberează-l[r] pe robul Tău în pace,
    după cuvântul Tău,
30 căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
31 pe care ai pregătit-o să fie înaintea tuturor popoarelor
32 o lumină care să slujească celorlalte neamuri drept revelaţie,
    iar poporului Tău, Israel, drept glorie!“

33 Tatăl şi mama lui Isus se mirau de ceea ce se spunea despre El.

34 Simeon i-a binecuvântat şi i-a zis Mariei, mama lui Isus:

„Iată, Copilul Acesta este rânduit pentru căderea şi ridicarea multora în Israel şi pentru a fi un semn care va stârni împotrivire, 35 ca astfel să fie descoperite gândurile din multe inimi. Şi o sabie va străpunge chiar sufletul tău!“

36 Mai era şi o profetesă, pe nume Ana, fata lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Aceasta era foarte înaintată în vârstă. Ea trăise împreună cu soţul ei timp de şapte ani după fecioria ei 37 şi apoi, ca văduvă, ajunsese la optzeci şi patru de ani[s]. Ea nu se îndepărta de la Templu, slujind zi şi noapte prin post şi rugăciune. 38 A venit acolo chiar în ceasul acela şi a început să-I mulţumească lui Dumnezeu şi să le vorbească despre El tuturor celor ce aşteptau răscumpărarea Ierusalimului.

Matei 2: 1-12

Vizita magilor

După ce s-a născut Isus în Betleemul Iudeii, în zilele regelui Irod[a], iată că nişte magi din Răsărit[b] au venit la Ierusalim şi au întrebat: „Unde este Împăratul Care li s-a născut de curând iudeilor? Căci I-am văzut steaua în Răsărit[c] şi am venit să ne închinăm Lui!“

Regele Irod s-a tulburat auzind acest lucru şi, împreună cu el, s-a tulburat tot Ierusalimul. El i-a adunat pe toţi preoţii conducători şi pe toţi cărturarii[d] poporului şi i-a întrebat unde urma să se nască Cristosul. Ei i-au răspuns: „În Betleemul Iudeii, căci iată ce a fost scris prin profetul care zice:

«Dar tu, Betleeme, ţinut al lui Iuda,
    nu eşti nicidecum cel mai neînsemnat dintre conducătorii lui Iuda,
căci din tine va ieşi un Conducător
    Care va păstori poporul Meu, Israel!»“[e]

Atunci Irod i-a chemat în ascuns pe magi şi a aflat de la ei vremea când apăruse steaua. Apoi i-a trimis la Betleem, spunându-le: „Duceţi-vă şi cercetaţi cu atenţie despre Copil, iar când Îl veţi găsi, anunţaţi-mă şi pe mine, ca să vin şi eu să mă închin Lui!“

După ce l-au ascultat pe rege, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit[f] a mers înaintea lor până când a ajuns şi s-a oprit deasupra locului unde era Copilul. 10 Ei s-au bucurat nespus de mult la vederea stelei. 11 Când au intrat în casă şi L-au văzut pe Copil împreună cu Maria, mama Lui, s-au prosternat închinându-se înaintea Lui, şi-au deschis cuferele cu comori şi I-au oferit daruri: aur, tămâie şi smirnă. 12 Apoi, fiind înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu se mai întoarcă pe la Irod, au pornit înapoi spre ţara lor, pe un alt drum.